Călin

Îmi las imaginile să-mi fugă din faţa ochilor. Este seara târziu. Cearceafurile reci nu mai sunt culcuşul ce erau odată, iar caldura fuge de langă mine. Unghile rosii reprezintă cel mai colorat lucru din viaţa mea la momentul ăsta.
Mă uit aleatoriu în oglindă. Văd privirea rece pe care o credeam pierdută. Ultima oară când am vazut-o, a fost în vara anului 2008. Şi de atunci, am ascuns-o.
Dar altceva îmi atrage gândul. O simplă umbră, în spatele cortinei. O umbră uitată de iubire, de afecţiune. Cred că ai uitat-o în bancă, când ai plecat în cosmosul nesfârşit.
O ating, cu frică să nu fugă. O apuc, gentil. Şi o folosesc, mult timp ca "premiu de consolare".
Dar într-o zi, te intorci tu inapoi. Un alt om, te aştepţi ca totul să fie cum era.
Dar dragostea nu mi-o poţi lua.