new life, old love...

"I remember years ago someone told me I should take caution when it comes to love. I didn't... "
Este septembrie. Pe sfarsite... La fel ca inima mea, ca iubirea mea. Este numai a mea, caci nu mai pot spune "a noastra". Nu mai vreau sa spun ca este a noastra. Asta este ultima zi ca mine, ultima rasuflare si ultima durere. Imi scriu totul aici, sub forma cuvintelor. Acum, imi desfac inima si imi las durerea sa se scurga. Am nevoie de alta durere ca sa cunosc fericirea, si de alte vieti pentru a cunoaste nemurirea. Dar acum imi ajunge o inima franta, golita de sentimente si amintiri, tratata cu raceala si bandajata cu speranta. De ce speranta? Pentru ca mi-a mai ramai inca putin, atat incat sa ma gandesc sa o iau de la capat.
Pentru ultima oara, am pus suflet in ceva. Totul s-a dovedit ca fiind ca in alte dati, fara sens.
Pana si amintirile mi` le-ai luat. Toate acele zile, acele seri, acele nopti, acele vorbe alintate, acel soare ce ne mangaia, acea iarba ce ne gadila, fosnetul frunzelor toamna trecuta, sunetul pasarelelor vara, ploile calde si cele reci, vantul ce ne batea in suflete si ne atingea sperantele si gandurile... Totul ai luat cu tine... si nici macar nu aveai nevoie de el !

Iar acum, ce a fost a fost. Cicatricile inimii imi sunt deschise, totul este evident.
Inima mea striga dupa tine. Dar eu nu !